Testez online și observ că mulți candidați vorbesc singuri în timpul rezolvărilor – rostesc cu voce tare cerințele, formulează idei, exersează variante de răspuns sau rezolvă exercițiile verbal. Unii nici nu sunt conștienți că o fac..Dar eu îi văd, că suntem pe zoom, pe teams…Prima dată mă alertez, mă asigur că nu discută cu cineva din camera în care se află..dar de cele mai multe ori…ei așa se auto-reglează pentru o concentrare mai bună.
Dacă altădată acest comportament ridica semne de întrebare legate chiar de dificultăți emoționale, cercetările recente vin cu o perspectivă diferită: auto-vorbirea poate fi o strategie naturală de optimizare a performanței cognitive.
📌 Ce spun studiile?
Conform profesorului Gary Lupyan de la Universitatea din Wisconsin, a gândi cu voce tare este o formă validă de autoreglare și nu are nimic irațional în sine. Din contră, verbalizarea ajută la:
- activarea memoriei de lucru
- îmbunătățirea concentrării
- accelerarea procesului de identificare vizuală și decizională
Într-un experiment clasic, participanții care au rostit cu voce tare denumirea obiectelor afișate pe ecran le-au recunoscut mai rapid și mai corect decât cei care au lucrat în tăcere. Cuvintele par să „activeze” în creier o hartă mentală mai clară a sarcinii.
🎧 Dialogul interior, externalizat
Din perspectiva psihologiei părților (Internal Family Systems), momentul în care o persoană verbalizează în timpul unui test poate fi interpretat ca activarea unei părți executive sau raționale, care preia controlul într-un context cu presiune. Vorbirea cu voce tare devine o formă de dialog intern adus la suprafață, o încercare de a face ordine în gânduri și de a reduce zgomotul mental.
La adolescenți și la persoane anxioase, acest tip de comportament este adesea un mecanism de autoîngrijire: își rostesc pașii, se încurajează, își explică singuri ce urmează, pentru a-și menține prezența și claritatea.
👶 Copiii știu instinctiv ce fac
Psihologia dezvoltării confirmă că copiii învață rostind cu voce tare ceea ce fac: când se joacă, când rezolvă sarcini, când explorează. Această tendință este naturală și eficientă. Adulții care continuă acest tip de comportament, mai ales în contexte de învățare sau testare, nu sunt imaturi, ci eficienți.
🔎 Ce înseamnă asta pentru recrutare?
Ca specialiști în evaluare psihologică, este esențial să privim auto-vorbirea nu ca un indiciu de nesiguranță sau comportament suspect, ci ca o strategie adaptativă de procesare mentală. Sigur, trebuie să ne asigurăm că testul este susținut în condiții corecte, fără suport extern, dar nu ar trebui să penalizăm candidatul pentru că își folosește vocea ca instrument cognitiv.
🟨 De reținut
Auto-vorbirea nu e semn de instabilitate, ci de prezență activă în sarcină. Este un aliat al performanței și al învățării conștiente, iar în testările online poate deveni o fereastră către felul în care candidatul gândește și se autoreglează.